Georgiana Arsene

Draga jurnalule,

Azi mă plimbam prin oraş. Dracu m-a pus să îmi arunc ochii pe o tarabă, unde era o carte cu poezii de Eminescu. Mi s-a făcut rău, jur, am început să tremur de credea lumea că mi-a scăzut glicemia.

O babă chiar a dat cu apă sfinţită pe mine, a zis că e bună, are efect, că e adusă de la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou. Deci nu mai puteam, era ceva… asa ceva…

Am scos telefonul si m-am uitat la poza lu’ Tunegaru. Mi-a venit inima la loc. Am scuipat de trei ori in jur şi am plecat.

Cand să ajung acasă, văd că una îşi scosese în stradă biblioteca. Eu sunt mare amator de cărţi, în special de credit, dar mai citesc şi io câteva titluri din când în când, să îi dau un exemplu lu’ fi-mea de cum trebuie să procedeze în viaţă.

Am divagat de la subiect. Şi cum ziceam, aia îşi scosese cărţile în stradă. Am simţit aşa, de parcă îşi punea izmenele la uscat în văzul lumii. Zău, unii chiar nu au limită în viaţa asta…

Şi văd o carte de Slavici. Băi frate, deci iar mi s-a făcut rău. Mi-am amintit că în şcoală ne dădea listă de lecturi. Cu scârbă am terminat unitatea de învăţământ. Am scris chiar un bilet pe uşa bibliotecii: „Epidemie de sarlatină”. Image result for mircea marian jurnalist

Am luat cartea şi am rupt-o în bucăţele. Unde eşti tu, Tunegaru Doamne, să mă fi văzut? Unde?

Acasă mi-am pus o poză mare cu Tunegaru lângă icoană. Am înlocuit poza cu Băse, că nu mai e de actualitate.

Acum am alt simbol al luptei contra pesedeului: Tunegaru.

P.S. Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.