Bani europeni şi americani la Sibiu, Hans Klemm şi multe întrebări…


Georgiana Arsene

Astazi am primit pe mail o informaţie-desigur, nu secretă, dar care mie mi-a ridicat nişte semne de întrebare. Posibil să nu aibă vreo însemnătate uimirea mea, însă lansez şi eu public nelămuririle, poate se va găsi cineva să îmi răspundă…

Potribit unei informări de presă emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, în data de 4 mai 2017,”ambasadorul Hans Klemm donează 59.300 de dolari Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice din Sibiu ca parte a programului special al Departamentului de Stat „Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Patrimoniului Cultural”.

În presă, ştirea a fost imediat distribuită, gestul ambasadorului fiind catalogat drept „minunat„.

Dincolo de emoţia firească ce mă încearcă citind aceste titluri, dincolo de gestul pe care nu îl înţeleg-dar cine sunt eu strivesc corola de minuni a lumii-rămâne întrebarea: de ce a donat Klemm aceşti bani în condiţiile în care, la finele lui martie, presa anunţa că „Piaţa Huet şi Biserica Evanghelică din Sibiu vor fi restaurate cu bani UE”, fiind vorba despre 500 de milioane de lei.

Nu este prima dată când Ambasada SUA de la Bucureşti face asemenea donaţii.

„2012: Restaurarea fostei Mari Sinagogi Ortodoxe din Oradea – fondurile au fost acordate Comunităţii Evreieşti din Oradea pentru restaurarea uneia dintre cele mai importante şi valoroase sinagogi din Oradea şi pentru transformarea acesteia intr-un Muzeul al Evreilor din Oradea şi Bihor. (129.585 de dolari)
 
      2010: Restaurarea bisericii fortificate din satul Moardăş, judeţul Sibiu – fondurile au fost acordate Oficiului de Coordonare pentru Bisericile Fortificate pentru a restaura biserica fortificată din satul Moardăş, construită în secolul al XIII-lea, folosind tehnicile şi materialele adecvate conservării acestui monument istoric. (39.185 de dolari)
 
      2009: Conservarea unor artefacte din situl arheologic al Cetăţii Alba Iulia – Fondurile au fost acordate Asociaţiei Culturale Hieronymus în vederea elaborării documentaţiei şi inventarierii celor aproximativ 4.500 de artefacte descoperite pe locul Catedralei Romano-Catolice Sfântul Mihail şi al palatului episcopal din oraşul Alba Iulia, adăpostite în prezent în turnul sudic al catedralei. (30.000 de dolari)
 
      2008: Restaurarea şi interpretarea caselor vechi din Rîmetea (Descoperind comorile ascunse ale Rîmetei) – Fondurile au fost acordate Fundaţiei Transylvania Trust pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a mai multor case vechi din satul Rîmetea (situat în inima Transilvaniei, între Cluj-Napoca şi Alba Iulia), în vederea includerii localităţii pe harta turistică a României şi a Europei. (30.777 de dolari)
 
      2007: Colecţia de obiecte si înregistrări din cultura tradiţională romă – Fondurile au fost acordate ONG-ului Asociaţia pentru Dialog şi Educaţie Civică pentru a sprijini eforturile de conservare a moştenirii culturale a romilor în special prin documentare, al cărei scop este asigurarea unor resurse disponibile pe tema culturii rome. Pana la încheierea proiectului au fost realizate peste 10.000 de fotografii şi au fost adunate 800 de fotografii de arhivă. Eforturile susţinute, creativitatea şi pasiunea participanţilor s-au concretizat într-un album ce include cele mai expresive fotografii şi gânduri ale celor implicati în proiect. (30.000 de dolari)
 
      2006: Restaurarea Muzeului Naţional de Artă din Cluj-Napoca – Fondurile sunt destinate restaurării faţadei vestice a Palatului Banffi, care găzduieşte Muzeul de Artă. Clădirea a fost construită în perioada 1774-1785, fiind una dintre cele mai importante construcţii baroce din Cluj-Napoca, declarată monument istoric. Această parte a clădirii, care include un balcon, coloane şi sculpturi din piatră s-ar fi degradat constant fără o intervenţie imediată.  (30.000 de dolari)
 
      2005: Biblioteca digitală de imagini etnografice „Dimitrie Gusti”, creată de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti – Fondurile au ajutat la conservarea fotografiilor şi negativelor pe hârtie sau sticlă şi la crearea unui spaţiu adecvat pentru depozitarea imaginilor. Profesorul Dimitrie Gusti, un renumit etnograf roman, a creat o întreagă colecţie de fotografii şi negative fotografice dedicate oamenilor, artefactelor şi obiectelor de arhitectură din zona rurală, în perioada 1928-1936. Imaginile au fost transpuse pe suport digital pentru a permite publicului şi mediului academic acces la această colecţie fotografică, prin intermediul internetului. (21.000 de dolari)
 
      2004: Film documentar despre tradiţiile meşteşugăreşti din România – Fondurile au servit la realizarea unui documentar despre tradiţiile de confecţionare a obiectelor româneşti de artizanat, tradiţii care sunt pe cale de dispariţie. Filmul va arăta modul în care minorităţile etnice au influenţat tradiţiile, precum şi modul în care se pot crea locuri de muncă pentru tineri în zonele rurale prin păstrarea acestora. (30.000 de dolari)
 
      2003: Restaurarea curţii interioare a Mânăstirii Stavropoleos din Bucureşti – Fondurile au sprijinit restaurarea curţii aparţinând Mânăstirii Stavropoleos, construită în secolul al XVIII-lea. Atât mânăstirea, cât şi curtea sunt realizate într-un rar stil arhitectural, combinând motive pastorale otomane, bizantine şi româneşti. Această curte este folosită de localnici pentru cursuri de artă şi arhitectură şi ca refugiu de linişte şi frumuseţe, atât pentru locuitori, cât şi pentru turişti. (27.000 de dolari)
 
       2002: Restaurarea picturilor murale ale bisericii Sf. Nicolae din Densuş – Fondurile au fost folosite pentru eliminarea unei probleme de umiditate, pentru evaluarea conservării şi elaborarea unui plan în acest sens şi pentru conservarea propriu-zisă a frescelor acestei biserici ortodoxe româneşti, considerată unul dintre cele mai neobişnuite situri istorice din România. (15.000 de dolari)” – potrivit comunicatului.
Hans Klemm a declarat că „„Unul dintre obiectivele pe care le am ca ambasador este de a creşte înţelegerea dintre cele două ţări şi dintre cele două societăţi şi cred că pentru a face asta trebuie să începem cu ideea de respect. Respectăm România, respectăm cultura şi tradiţiile sale şi, prin acest respect, putem să dezvoltăm o mai bună înţelegere. Sunt deosebit de mândru că în calitate de ambasador, având suportul ţării mele şi al Guvernului meu, inclusiv suportul financiar, putem să să investim în protejarea proprietăţii culturale din România.” Sursa: Mediafax 
Declaraţia sa a fost întâmpinată cu entuziasm.Image result for hans klemmCu tristeţe îmi amintesc momentul în care Ambasada Federaţiei Rusiei la Bucureşti a donat 100 de euro-o contribuţie modestă după cum au declarat reprezentanţii săi-dar care a fost primită cu răutate şi foarte mult limbaj de ură de către presă, în special.
Aşa că nu pot să nu mă întreb:
1. donaţia Ambasadei SUA la Bucureşti ce rol are şi de ce se implică atât de mult în chestiunile noastre interne?
2. cât timp vom mai vedea atâta obedienţă în mass-media faţă de americani?
3. Expresia „Religia este opiumul poparelor”, a lui Karl Marx, îi spune ceva? Şi dacă da, ce anume? Ne transmite şi nouă?
Atât…
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s