„Pentru Romania, Kremlinul avea forta de atractie a Bizantului”


Georgiana Arsene

Fiecare epoca a avut istoria sa, cu toate perioadele sale. Interpretarea faptelor si evenimentelor a dictat istoria. S-a vorbit si s-a scris mult pe marginea faptului ca, in timpul comunismului, s-a rescris istoria pentru a servi intereselor noului regim.

„Ortodoxia ne-a mentinut ca neam unitar si deosebit”

Astazi am citit un material in Evz care, preluand un comunicat remis de Centrul de Resurse Juridice, via Agerpres, sustine ca manualele de istorie vor fi revizuite. Motivul? Printre altele, religia ortodoxa despre care, afirma comunicatul, manualele de istorie ar abunda in referiri: „domina referiri la religia ortodoxa: de multe ori, mentiunile sunt stereotipe-liant al romanilor, element al constiintei si culturii nationale”.

Preotul, teologul, dogmatistul si profesorul universitar Dumitru Staniloae a vorbit in multe randuri despre rolul ortodoxiei in ceea ce priveste unitatea noastra ca romani. „Ortodoxia ne-a mentinut ca un neam unitar si deosebit, cu un rol deosebit intre popoarele din Orient si din Occident. Ea ne-a dat puterea sa ne aparam fiinta fata de indelungata ofensiva otomana, constituind un zid de aparare si pentru popoarele din Occident desi, pe de alta parte, ne-a ajutat sa ne aparam fiinta si fata de unele din popoarele vecine din Occident. Fara ortodoxie, istoria noastra n-ar fi dobandit gloria din vremea lui Mircea cel Batran, a lui Mihai Viteazul, a lui Stefan cel Mare si a altor voievozi.

Daca poporul nostru s-ar rupe de Ortodoxie, ar inceta rolul lui de punte vie intre Orient si Occident, dar si caracterul lui de sinteza unica a spiritualitatii lui intre celelalte popoare”.

Istoricul Nicolae Iorga afirma, de asemenea, ca taranul roman isi incepe munca numai dupa ce isi face semnul crucii. „Cu toata simplitatea conditiilor lor de trai, taranii nostri nu erau lipsiti de o viata sufleteasca, cu toate ca amanunte despre dansa nu ni sunt date in carti, nici bune, nici rele. Sufletul lui isi gaseste-n cea mai buna parte hrana necesara: groaza si nadejdea peste fire, icoane si scene triste si vesele, in credinta sa crestina sau, mai curand, crestino-pagana, la care tine naiv si adanc. De lucru se apuca intotdeauna, de lucrul zilnic ca si de cel neobisnuit, primejdios, care e hotarator pentru viata lui, numai dupa ce-si face semnul crucii”. Nicolae Iorga, „Istoria poporului romanesc”, capitolul III, „Satele romanesti”, pagina 185.

Teama de crearea unui bloc pe baze doctrinare

Cine ar avea interes sa submineze, imagologic, macar, forta reprezentata de Ortodoxie si care ar fi motivele? Un raspuns la aceasta intrebare ar putea fi gasit in cartea lui Robert D. Kaplan, „In umbra Europei-doua razboaie reci si trei decenii de calatorie prin Romania si dincolo de ea” care sustine ca, pentru romani, „Rusia era, in imensitatea ei, astrul calauzitor al ortodoxiei, sufletul si protectorul ortodocsilor din Principatele Romane. Pentru taranii romani sau rusi, saraci si nefericiti, slujba ortodoxa, cu muzica si icoanele sale, era printre „cele mai inaltatoare si frumoase experiente”. Aceasta legatura spirituala a avut si consecinte politice”. Op. cit, pagina 182.

Kaplan ofera, apoi, citandu-l pe Dominic Lieven, profesor la London School of Economics, precizari privind contextul istoric. El afirma ca, dupa cucerirea Bizantului de catre turcii otomani, in anul 1453, fapt perceput de Rusia ca o pedeapsa divina pentru apostazia bizantina, „Rusia devenise acum, dincolo de orice indoiala, aparatoarea singurei credinte adevarate nu numai pentru ca era singurul stat ortodox independent, ci si datorita faptului ca imbratisase o credinta mai pura si mai putin supusa greselii decat grecii”. Idem.

Dupa intemeierea, in anul 1589, a Patriarhiei Moscovei, fapt ce consfintea independenta Bisericii Ruse fata de Constantinopol, „Rusia era acum singurul stat suveran a carui religie oficiala era ortodoxia, iar tarul era singurul autocrat ortodox”, potrivit lui Hugh Seton-Watson, istoric britanic.

„Apararea ortodocsilor din Romania si din intreaga regiune balcanica era acum considerata „atat o datorie religioasa, cat si o metoda eficienta de a asigura influenta ruseasca in peninsula””, afirma Kaplan, citand-o pe Barbara Jelavich, profesor de istorie la Indiana University. Pentru Romania, Kremlinul avea forta de atractie a Bizantului, conchide Kaplan.

Trebuie amintit ca in anul 1711 domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu si conducatorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, au incheiat un tratat cu tarul Rusiei, Petru cel Mare. „Rusia reprezentase adesea pentru romani un bastion necesar impotriva Imperiului Otoman”, Idem, pagina 184.

Nu a fost singular momentul in care Rusia a sprijinit Principatele Romane. Istoricul Nicolae Iorga mentioneaza ca, in anul 1802, „Rusia smulsese Portii un nou hatiserif, in care se fagaduia principatelor neasteptat de multe lucruri: desfiintarea tuturor impozitelor introduse de la 1783, dreptul Divanului de a putea face obiectiuni la cererile de provizii, ocuparea dregatoriilor din tara in primul rand cu boierimea din tara. Moldovenii obtinusera acordarea acestor privilegii prin plangerile pe care le facusera generalului rusesc si, in petitia lor, inca pastrata, se gasesc vechile plangeri asupra cheltuielilor de neindurat ale vesnicului schimb al domnilor si ale proviziunilor pentru capitala turceasca”. Nicolae Iorga, „Istoria poporului romanesc”, pagina 526

In cadrul razboiului ruso-turc, rusii au luptat alaturi de romani, iar acest lucru a insemnat, pentru Romania, obtinerea Independentei.

In fapt, se observa lesne cum pe harta lumii se constituie zone de influenta ortodoxa, care se pot dovedi mai puternice decat un bloc politic.

Si atunci, prin minimizarea rolului jucat de ortodoxie in zona Balcanilor de-a lungul secolelor ajungem la o divizare si segmentare a istoriei, care ar putea servi, repet, unor interese fie de natura militara-inducerea ideii ca fiecare popor isi poate stabili aliante strategice cu oricine, pe principiul nondiscriminarii desi, in acest caz, este inlaturat tocmai specificul fiecarui stat in parte-fie politica.

Natiunile sunt formate din indivizi. Indivizii, la randul lor, pot fi lesne manevrati daca nu au un element care sa ii uneasca, sa le confere o identitate. principiul nondiscriminarii, dus la extrem sau prost inteles poate avea, pe viitor, consecinte grave, incepand cu pierderea identitatii fiecarui individ in parte.imagesindex

Intr-o analiza realizata de The New York Times, „Moscova a transformat ortodoxia in arma pentru cucerirea Europei” se afirma ca „Alianta stransa intre Biserica Ortodoxa Rusa si Kremlin s-a dovedit un instrument deosebit de puternic in „fostele teritorii sovietice”: de exemplu, in Moldova, unde cei mai inalti clerici loiali Moscovei s-au opus neobosit integrarii tarii in comunitatea occidentala, dar si in Muntenegru, unde preotii au condus eforturile de a submina intentia conducerii tarii de aderare la NATO”. Sursa.

Este, practic, o confruntare-si nu doar de ordin ideologic-intre Occident si Orient, in care, din pacate, Romania se lasa angrenata cu entuziasm…

Explicatie foto 2: cea de-a 19-a parada gay de la Sao Paulo.

 

Anunțuri

3 gânduri despre “„Pentru Romania, Kremlinul avea forta de atractie a Bizantului”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s