Industria Deltei Dunării în primul deceniu comunist


Fabrici de prelucrare a stufului şi a peştelui, precum şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor Deltei Dunării sunt subiecte abordate în lucrările despre frumuseţile patriei noastre apărute în primul deceniu comunist.

Lucrarea “Călătorind prin Delta Dunarii”, a profesorului Raul Călinescu, apărută, în anul 1954, la Editura Agro-Silvică de stat, în “Colecţia societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii” este un exemplu în acest sens.

 Delta Dunării,”uriaş şantier al muncii”

“Cei mai mulţi dintre noi am cunoscut Delta Dunării numai ca pe un loc de tihnită plimbare cu vaporul – adesea destul de plăcută, prin prânzurile pescăreşti, formate din borş de peşte şi crap la proţap – iar vânătorii, ca cel mai încântător loc pentru vânătoarea raţelor şi gâştelor sălbatice. Multă vreme aşa a şi fost. Astăzi, însă, Tulcea este un uriaş şantier al muncii” scria profesorul Raul Călinescu în lucrarea “Călătorind prin Delta Dunării”, în capitolul “Amenajarea piscicolă a Deltei Dunării”, pagina 55.

Cum anume începea să înflorească economia acestei regiuni a României, în primul deceniu de instaurare a comunismului şi de implementare a politicilor sale? Ne lămureste tot profesorul Raul Călinescu, ce afirma că la Tulcea s-a creat “de către regimul nostru democrat-popular”  “ o fabrică de stufit, adică de plăci izolatoare făcute din stuf; un şantier de reparat vase pescăreşti; instalaţii frigorifere pentru industria alimentară şi îndeosebi pentru industria de pescărie; un combinat alimentar de conserve în ulei sau bulion, cu o fabrică pentru extragerea unturii de peşte, prepararea făinii de peşte furajere, hrană pentru unele animale domestice, ca şi îngrăşăminte organice, apoi clei de peşte etc.” Idem.

Tulcea mai era, în acea perioadă, un centru important de desfacere a peştelui. “Tot la Tulcea este un institut de cercetări piscicole, care are sarcina de a studia problemele ştiinţifice legate de viaţa peştilor şi de producţia piscicolă din Deltă – iar la Galaţi o secţie a Institutului piscicol de la Constanţa, pentru formarea cadrelor de ingineri piscicoli. Sulina şi Sf. Gheorghe sunt centre de ambarcaţiuni pescăreşti motorizate, iar vasul-uzină “Octombrie Roşu” face curse regulate între Sulina şi Constanţa, pentru pescuitul în dreptul gurilor Dunării şi Razelmului”. Idem, pagina 56.

 Măsuri contra braconajului

Statul comunist se gândea la toate aspectele ce aveau legătură cu Delta Dunării, inclusiv la o serie de măsuri menite să descurajeze persoanele care ar fi dorit să vâneze sau să pescuiască ilegal. Alte măsuri vizau valorificarea bogăţiilor Deltei Dunării. “S-au făcut canalizări noi şi s-au curăţit vechile canaluri Dunavăţu şi Cernet. S-a curăţit şi îmbunătăţit Dravonul. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru stăvilirea unor vânători devastatoare a unor specii de păsări devenite rare în Delta Dunării, ca de pildă pelicanul şi cormoranul care, deşi păsări ihtiofage, ce se hrănesc cu peşti, uneori în cantităţi mari, au ajuns astăzi extrem de rare. La Enisala s-a creat un centru de şandro-cultură, pentru producerea puieţilor de şalău, în vederea recolonizării acestui peşte de calitate superioară în diferite bălţi din zona Deltei şi a lagunelor” scria profesorul Raul Călinescu, în lucrarea citată.

Toate produsele necesare fabricii de conserve erau autohtone. “În 1951, combinatul alimentar Tulcea a cultivat o vastă suprafaţă de teren cu pătlăgele roşii, necesare conservelor de peşte în bulion. S-au extins culturile agricole pe grindurile din deltă şi se proiectează cultivarea aici a plantelor citrice (lămâi, portocali, mandarini etc.)”. Idem, pagina 57.

În ceea ce priveşte viaţa pescarilor, “a fost mult îmbunătăţita şi protecţia muncii lor este astăzi o realitate. Cu ajutorul utilajului sovietic, îndeosebi cu vasele de dragaj sau de despotmolire a braţelor, se asigură buna circulaţie pe braţul Sulina, care este cel mai bine adaptat pentru navigaţia internaţională. În această problemă, U. R. S. S. a avut, după cum se ştie, importante preocupări, pe care le-a susţinut cu tărie şi în mod eficace în fata forurilor internaţionale, şi, mai ales, în cadrul conferinţei ţărilor dunărene”. Idem, pagina 58.

Falimente răsunătoare în Tulcea

Din strălucirea industriei tulcene de altădata nu a mai rămas nimic – amintiri şi regrete, condimentate din plin cu o rată a şomajului destul de mare. În ediţia de sâmbătă, 21 iulie 2012 a revistei Capital, sub titlul “Faliment la conservă” http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/sambata-faliment-la-conserva-169381.html apărea un articol “dedicat” dezastrului din industria Deltei Dunării. “Până la sfârşitul anilor ‘90, în România existau multe fabrici de conserve şi preparate din peşte, inclusiv câteva foarte mari, precum cele de la Tulcea, Brăila, Galaţi şi Bucureşti, care asigurau întregul consum intern şi furnizau şi mari cantităţi la export. Începând cu anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment, şi au fost închise. Au falimentat chiar şi unele închise după 1990”.

Revista Capital prezintă punctul de vedere al lui Constantin Chiriazis, preşedintele ANPA Tulcea, fost director comercial la una dintre cele mai mari întreprinderi de industrializare a peştelui din România, SC Tulco SA. Acesta susţine că falimentarea fabricilor de prelucrare trebuie pusă în sarcina tuturor guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria în ultimii 15 ani. “Şi-au bătut joc de unul dintre puţinele sectoare industriale care se baza pe un potenţial autohton imens de materie primă, adică de peşte de cea mai bună calitate, iar rezultatul este că astăzi importăm preparate şi, mai ales, conserve de peşte, inclusiv pentru rezervele statului, ceea ce este o crimă economică”. La rândul ei, flota românească de pescuit oceanic, cu cele 40 de pescadoare, a dispărut după 1990. Nu au spuravieţuit nici măcar navele moderne la acea dată, care aveau la bord linii tehnologice de prelucrare şi conservare, mai scriu ziariştii de la Capital.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s